După cum spuneam în articolele precedente, utilizarea imaginilor pe website-uri ar trebui să reprezinte un punct de interes pentru deținătorii acestora. În prezenta secțiune ne vom axa exclusiv asupra imaginilor ce conțin (fie în prim-plan, fie în plan secund ori plan îndepărtat) portretul unei persoane. Cum le putem folosi, când le putem folosi, ce probleme ar putea să intervină și cum putem evita intervenirea unor astfel de probleme vei afla în continuarea articolului.
În primul rând, de ce sunt atât de speciale aceste imagini? Cu ce se diferențiază acestea de orice altă imagine în care nu este prezent un portret? Răspunsul este unul relativ simplu, fiindu-ne oferit chiar de lege, în articolul 73 alin. (1) din Codul Civil precizându-se scurt și la obiect faptul că orice persoană are dreptul la propria imagine. Dar ce înseamnă, mai exact, faptul că o persoană are dreptul la propria imagine? Alineatul 2 al aceluiași articol menționat anterior precizează faptul că, în exercitarea dreptului la propria imagine, persoana în cauză poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfăţişării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri.
Se poate observa lesne faptul că legea română acordă o atenție sporită acestui subiect, pe bună dreptate. Deși Codul civil a intrat în vigoare în anul 2009, acesta, urmărind evoluțiile legislative europene (și nu numai), a dorit să preîntâmpine ceea ce avea să fie boom-ul tehnologic. În ziua de astăzi, oricine poate deține un telefon ultra-performant, cu HDR automat, ISO adaptativ, zoom optic și digital ori stabilizator de imagine încorporat. Videoclipurile 4k nu se mai văd doar în cinematografe, ci apar pe micile ecrane aflate în mâinile copiilor ce se joacă în fața blocului. Digitalizarea și evoluția constantă a tehnologiei a permis un acces mult mai liber la dispozitive care permit captarea, înregistrarea și redarea imaginilor. Ceea ce în trecut făceau doar profesioniștii, acum se poate face de către oricine are interesul și dispoziția financiară de a face așa ceva. Menționăm faptul că aici nu ne referim la calitatea produsului finit, ci pur și simplu la acțiunea de a realiza o fotografie, de a înregistra un videoclip la o rezoluție înaltă.
După cum spuneam anterior, legiuitorul a decis să adopte o serie de reguli care să permită o decelare mai clară a limitelor dintre dreptul la viață privată și celelalte drepturi. Astfel, în primă fază, captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spaţiu privat, fără acordul acesteia, poate fi considerată o atingere adusă vieții private! De asemenea, difuzarea de ştiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viaţa intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză poate fi considerată o atingere adusă vieții private! În aceeași categorie intră și situațiile în care sunt difuzate materiale conţinând imagini privind o persoană aflată la tratament în unităţile de asistenţă medicală, rezultatele unei autopsii, unei operații, dacă nu s-a obținut în prealabil acordul persoanei.
Aceeași regulă a necesității obținerii consimțământului persoanei al cărei portret apare într-o imagine este prevăzută și în Legea nr. 8/1996, la articolul 89, în următoarea manieră: Utilizarea unei opere care conţine un portret necesită consimţământul persoanei reprezentate în acest portret. Din cele spuse până în acest moment, regula este evidentă: folosirea unei imagini în care apare portretul unei persoane, fără a obține în prealabil consimțământul acesteia, este nelegală.
După cum bine știm, orice regulă are și excepții, iar regula de mai sus se supune în totalitate acestui raționament. În această ordine de idei, atunci când însuşi cel al cărui portret este captat pune acea imagine la dispoziţia unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunoştinţă că îşi desfăşoară activitatea în domeniul informării publicului, consimţământul pentru utilizarea unei astfel de imagini este prezumat, nefiind necesar un acord scris. Această excepție vine în ajutorul nostru în situația în care trebuie să punem în balanță două drepturi concurente: dreptul la viață privată și dreptul la liberă exprimare. O altă situație în care nu este necesar consimțământul persoanei vizate este situația în care persoana reprezentată în portret este de profesie model sau a primit o remuneraţie pentru a poza pentru acel portret.
Deși aceste excepții par destul de permisive, trebuie totuși să avem atenția sporită și să nu uităm faptul că există și alte reguli pe care trebuie să le respectăm. Spre exemplu, dacă într-o imagine apare un model cunoscut, am putea spune că ne prevalăm de ultima excepție menționată anterior și nu vom avea nevoie de acordul persoanei respective. Corect. Dar cu siguranță vom avea nevoie de acordul persoanei care a realizat fotografia respectivului model! Excepțiile expuse anterior se referă strict și exclusiv la consimțământul persoanei ce apare în fotografia ori imaginea în cauză.
Sursa fotografiei: https://unsplash.com/photos/QM_LE41VJJ4
